Archiv der Kategorie ‘food‘

 
 

Mic dejun delicios – mini pizza

Astăzi de dimineață am preparat un delicios mic dejun din doar câteva ingrediente:
două tortilla (am găsit in Metro) – care este un fel de lipie dar este nu așa de uscată
câteva roșii cherry (din grădină, printre ultimele din păcate)
cam 50 gr mozzarela
o mână de măsline verzi
ulei de măsline extravirgin
și puțin busuioc uscat

Am început prin a încinge cuptorul vreo 10 minute la 250 de grade apoi am tăiat roșiile cherry în două sau în patru bucățele în funcție de mărime. După aceeea, am tăiat măslinele în rondele și mozzarela în cubulețe de aproximativ 1 cm. Într-un castron am pus roșiile, măslinele și mozzarela, am presărat puțin busuioc si am adaugat ulei de măsline după care am amestecat puțin cât să se între-pătrundă toate bunătațile.

Cele două tortilla au încăput la fix în tava cuptorului apoi am presărat pe fiecare tortilla amestecul de roșii, măsline, mozzarela, busuioc și ulei de măsline și le-am dat la cuptor până s-a topit mozzarela (cam 5 minute).

Au ieșit doua mini pizza delicioase.

Mexican Food in Ankara

La hotelul la care am stat stăptămâna asta, s-a organizat un evenimet gen Săptămâna Mexicană. Astfel că în fiecare seară la restaurant s-a organizat un bufet cu mâncare mexicană. Aseară am avut ocazia să degust și eu salsa, guacamolle și niște fajitas. Destul de bună mâncarea dar felul meu preferat de mâncare mexicana rămâne fish tacos pe care din păcate nu il aveau.

Am vrut să asezonez și un cocktail Tequila Sunrise dar în loc să primesc un cocktail adevarat în pahar înalt, am primit un shot de Tequila Sunrise pe care l-am sorbit dintr-o sorbire.

My life lately (part 1): o saptămână de vacanță în Turcia

Wow… nu-mi vine să cred că a trecut și vara 2011. A fost o vară aproape cum mi-am dorit: 5 săptămini de vacanță, quality time cu baby Alessandra, stat cu burta la soare si nenumărate băi in piscina din curte. Vacanța a început cu o excursie la malul mării Mediterane, în Belek, Turcia (în ultima săptămână din Iunie). Aici am stat o săptămână plină de trezit dimineața la 7, scos bebele la plimbare și mers la malul mării, apă sarată și soare năucitor (strălucitor) după ora 11, mâncare și băutură la discreție (a la all inclusive), excursii per pedes de la o locație la alta in cadrul complexului unde am stat, și multe altele. Complexul unde am ales să ne facem vacanța se numește Ela Quality și a fost OK, singura inconveniență a fost faptul că locul unde eram cazați era cam departe de celelalte locații ale complexului (restaurant, bar, plajă) iar camera a fost cam în soare și a fost foarte cald în interior.

Bineințeles că am băgat bebele la apa în fiecare zi și i-a plăcut chestia asta foarte mult. Mi-a placut și mie atât de mult încât în prima zi cind am mers în mare cu Alessandra, am uitat că în buzunarul shortului de baie am telefonul. Abia când am ieșit mi-am dat seama că mi-am înnecat telefonul și săracul a murit fară să fi avut vreo șansă de salvare după ce a petrecut câteva minute bune în apa sarată a Mediteranei.

Una dintre experiențele interesante în acestă vacanță a fost că acest complex în care am stat (care avea 110.000 mp) avea vreo 7 restaurante a-la-carte, unde plăteai 7 EUR/ persoană și puteai să mănânci cât poftești. Așa că în fiecare seara am fost la câte un restaurant diferit: prima seară la cel cu specific mediteraneean unde s-a mâncat pește, fructe de mare și miel. Apoi la restaurantul mexican, unde am mâncat de la quessadilla la fajitas și alte preparate mexicane. Cea mai spectaculoasă experiență culinară a fost la restaurantul japonez, unde bucatarul ne-a gătit preparatele direct la masă. Am mai încercat restaurantul turcesc și unul cu specific pescăresc.

Alessandara s-a simțit foarte bine în această vancață. Chiar și în avion nu am avut probleme, la zborul dus cel puțin a dormit aproape tot timpul iar la cel de întors a plâns doar puțin la decolare. I-a plăcut mult nisipul și să se balăcească în apa de mare și în piscină mică de copii. În piscina mare nu prea i-a plăcut. Seara puneam bebele la somn, îi puneam un baby monitor (avem o aplicație pe iPhone care te sună dacă detectează sunete în cameră) și plecam la masă de seară. În general stingerea era pe la 11 maxim 12 pentru că a doua zi gănushul nostru ne trezea la 7.

În rest, am stat cu burta la soare, ne-am bălăcit în piscină și în mare, am vizitat puțin Belekul și cam atât. A fost mai mult vacanta Alessandrei decât a noastră.

Au fost și câteva inconveniente, și anume:
Nici un copac nu făcea umbră camerei noastre astfel că în timpul zilei și chiar noaptea era foarte cald. Chiar dacă țineam aerul condiționat pornit până să intrăm în cameră, după ce îl opream în maxim 10 minute se făcea iar foarte cald. Fiind cu Alessandra nu puteam să ținem aerul condiționat deschis așa că a trebuit să suportam caldura. În ultimele două zile s-a făcut foarte cald, peste 35 de grade așa că nu recomand Antalia în Iulie și August din cauza căldurii care este accentuată de umiditate.
Barul de pe plaja nu se deschidea decît la ora 10, astfel ca dimineața trebuia să mergem până la restaurant să luăm cafea și să venim cu ea la plajă.
Băuturile la all-inclusive erau toate turcești, de multe ori am comandat alt vin decit cel turcesc iar prețurile erau destul de piperate.
Mâncarea la restaurantul central, deși era foarte multă nu era chiar foarte bună, în shimb mâncarea de la restaurantele a-la-carte era chiar foarte bună.

În fine, lăsând cele enumerate mai sus la o parte, vacanța cu Alessandra în Turcia a fost chiar fun, iar în ultimele zile chiar mă întrebam de ce stăm doar o săptămână? Data viitoare vom merge în vacanță cu Alessandra cel puțin 10 zile.

vinuri rose

În ultima vreme, am început să deprind un nou obicei. Vinerea seară, vin acasă de la aeroport încărcat cu bunătăți: bagetă proaspătă abia scoasă din cuptor și aburindă, un vin bun și brânză franțuzită, de obicei Brie. Deunăzi am cumpărat de la MegaImage o sticlă de Jacob’s Creek Shiraz Rose care s-a împrietenit foarte repede cu Bria și bageta proaspătă. Vinul este foarte parfumat cu arome de zmeura parcă acum smulse de pe rug și cirese coapte de mai, cu accente de mirodenii. Cred ca acest rose va deveni vedeta serilor de vară timpurie pretrecute pe terasa acoperită de pergona nostră din lemn. Apropos dacă cineva este interesat să-și construiască o astfel de pergolă, fratele meu vă poate ajuta (dați un semn la pergoladinlemn@gmail.com).

Aseară am repetat minunata experiență cu vin rose, bagetă și brinză Brie, de data asta în deplasare. Vinul a fost ca și data trecută tot un rose, Corvo Rose, pe care l-am cumpărat de la magazinul de vinuri de lângă Carrefour Baneasa. Rose-ul de Corvo a fost foarte bun, putin racit a evidențiat o aroma bogată și persistentă de fructe cu accente de fructe de pădure și o savoare echilibrată, datătoare de viață. Am mai asortat cured meat (pardon de expresie dar imi scapă traducerea în romană acum si nu vreau sa folosesc cuvântul mezel) de căprioară și alte animale de pădure, aduse special din Austria și poveștile au curs una de pe alta ca în “1001 de nopți“.

Record

Faptul ca nu prea am mai scris se datoreaza si unui eveniment rar prin aceste parti ale lumii… Hmm, ce eveniment poate fi atit de rar pe acolo poate ca va veti intreba (limba romana scrisa a inceput sa-mi puna piedica atunci cind trebuie sa scriu cu liniuta: veti sau ve-ti)? Pai, cel mai rar eveniment pe aici este sa ai 30 de zile fara ploaie… Da aici se numara zilele consecutive in care vezi soarele si in care nu ploua. Vechiul record a fost de 29 de zile si a fost inregistrat prin 1984 daca imi aduc aminte. Nu stiu daca s-a omologat recordul pentru ca in chiar ziua a 30-a norisorii s-au scuturat putin asupra padurilor de aici.
Astazi si ieri cerul este innourat, bine insa ca nu ploua. Totusi afara e vreme inchisa si asa mi-am facut chef sa scriu pe blog. Nu prea multe totusi sa nu va plictisesc.

De fapt mai bine pun niste poze:
La Acvariu si prin Seattle

Widbey Island

Cu barca pe Lake Sammamish
Barca cu care ne-am dat putea atinge undeva pe la 40 de mile / h. M-am aventurat si m-am dat cu tube-ul si a fost foarte foarte misto.

La Crab-Pot si Karaoke
Crab-Pot e un lat de restaurante unde se maninca fructe de mare, in special crab. Crabul a fost senzational si karaoke-ul de dupa a fost foarte distractiv – dupa cum se vede si din poze.

Ton pe gratar cu orez, sos de rosii si inca ceva.

Ieri dupa ce am umblat prin oras si apoi am facut un semi-shoping la un outlet (asteptam reducerile de Thanksgiving ;)) am mers la cumparaturi. Cum de dimineatza am vazut o emisiune (Pressure Cook) unde tipul a gatit ton la gratar cu orez mi s-a facut pofta, asa ca am cumparat ton, orez prefiert (de la Uncle Bens) si un o cutie cu rosii taiate cubulete cu multe condimente si usturoi. Am asezonat si cu un Chardoney 2006 facut in Australia de Sud (doar 10 dolari / sticla) si am purces spre casa. A iesit o bunatate de cina in doar 15 minute (pentru ca tonul era putin inghetat).

Pestele:

De la Diverse

Produsul finit:

De la Diverse

Eu fericit:

De la Diverse

yammy!
P.S. A mai ramas ceva ton pentru ca am cumparat ca disperatu 2 caserole (de imi era foame) asa ca o sa mai repet reteta maine!