E duminica dimineta… Mi-am baut cafeau si am citit despre alegerile din Romania… PSD pe primul loc… Daca nu fac ailalti astia alianta comunism scrie pe noi… Da ce ma mai intereseaza pe mine?! Eu il am pe Obama… da si cu asta mi-e frica! Prea aduce cu neamtu ala cu mustata… de fapt nu el ci astia care rezoneaza la numele lui… brrrr! Traim vremuri interesante! Let them come!

Nu vreau sa va plictisesc cu orientarile mele politice ci am sa va mai povestesc ce am mai facut saptamina ce tocmai mi se scurge printre degete…

Am lucrat de acasa 3 zile… Interesant, am stat in pijama si am butonat laptopul, mi-am baut cafeau si am luat “a proper break-fast” cum ar zice Dave, un englez cu care am lucrat in Caraibe. Nimic interesant, same SAP, different day.. A, pentru cunoscatori, m-am dat prin BPEM (Business Process Exception Management) – e super tare tool-ul, si am mai facut si ceva Workflow.. dar despre astea poate o sa scriu mai multe in <a target=”_blank” href=”http://sapro.blogspot.com”>SAP Blog</a>. In Romania lucrat de vreo citeva ori de acasa si vreau sa va spun ca productivitatea a fost mai mare decit la birou.

Joi a fost Thanks Giving, cea mai mare sarbatoare nationala in State. Un fel de ziua recoltei din Romania. Dupa cum bine cred ca stiti se maninca curcan. Noi nu am mincat. Am preferat traditionalul pui romanesc instead.

Nebunia cu Thanks Giving incepe a doua zi, la 00:01 AM, numita si Black Friday deoarece magazinele trec pe profit datorita volumului de vinzari. Se fac reduceri peste reduceri, e paradis, mai ales la haine si daca nu esti pretentios, pentru ca multe haine sunt reduse cu 50% dar sunt din colectiile anterioare.  Am mers si noi cu turma de alte nationalitati (ca americani nu prea am vazut), in special asiatici la shopping la 00:01 AM intr-un shooping center. Nebunie….. coada de mashini se intindea pe citiva Km. De la iesirea din autostrada pina la parcare am facut vreo 25 de minute. Incredibil!!! toata lumea statea in coloana, nimeni nu se baga aiurea, nimeni nu a blocat traficul… si nu era nici un politist pe sosea, doar 2 politisti in 2 intersectii care mai dirijau putin circulatia… se mergea incet dar se mergea… am ramas placut surprins.. ce inseamna sa respecti in primul rind bunul simt.. sa nu te bagi ca nesimtitul pe contrasens si sa blochezi circulatia.. Cred ca in parcare erau undeva la vreo 5000 – 10.000 de masini… In fine, civilizat, am inceput sa colindam magazinele si intr-un final glorios am plecat catre casa pe la 4 dimineta.

Vineri nimic spectaculos, am stat in casa si ne-am refacut dupa excursie.

Simbata am iesit la o bere la un barulet local ce se intituleaza AZUL (cu nume mai e si asta?!) unde am stat la o bere si un snak  cu o prietena de lui Geo si cam atit.

Printre blogurile pe care le citesc cu o frecventa destul de ridicata se afla si http://balonul-imobiliar.blogspot.com unde se discuta despre preturile imobiliare ale caselor din Romania.

Am dat peste un comentariu care cred ca sintetizeaza foarte bine in ce lume traim si cum cineva ne-a stins lumina si acum scapa cine poate, sau cine munceste si nu cheltuieste ;). Comentariul este scris de cineva sub pseudonimul Elzorab.

Vezi aici toate comentariile:

https://www.blogger.com/comment.g?blogID=957813021677017983&postID=8676740359082001738

“In America inainte de anul 2001, cash era king. creditle se obtineau in conditii extrem de grele, trebuia sa vii cu o suma consistenta de acasa, cel putin un 30-40%, dobanzile erau mari, in jur de 10% dar casele erau ieftine. era un capitalism pur, cu bani reali si scumpi, unde oamenii trebuiau sa munceasca din greu pentru a dovedi celor care dispuneau de capital ca sunt oameni de incredere, capabili sa plateasca un credit, capabili sa plateasca ratele lunare.

pentru acel credit pe langa faptul ca trebuie sa vii cu o suma consistenta mai trebuia sa ai si un credit history impecabil, trebuia sa ai un venit de trei ori mai mare decat ratele lunare, trebuia sa fi casatorit, ambii soti sa fi avut un loc de munca in ultimii ani. conditile erau grele pentru ca banii erau reali.

capitalismul e simplu. pune-te tu in situatia unui om cu capital care trebuie sa dea banul lui cu imprumut unui alt individ. cand dai tu imprumut banii tai si nu ai altcuiva, cui ii dai si in ce conditii?

apoi a venit nebunia, cand pe piata au aparut acei bani ireali, fara acoperire, cand banii subventionati de stat si garantati de stat erau dati imprumut pe banda rulanta pentru a face planul.dati imprumut de catre oameni care nu ii detineau efectiv si care aveau un singur scop, sa mimeze un profit mare pentru a incasa bonusuri nerusinate.

toti numesc aceasta criza o criza a capitalismului. permiteti-mi sa ii contrazic. aceasta criza este o criza datorata in primul rand devierii de la principiile capitalismului, faptul ca nu s-au mai tinut cont de principiile de performanta individuala, de credibilitate atunci cand au fost acordate creditele. banii au fost pur si simplu dati pe mana unor oameni care nu intelegeau la ce si cum se folosesc.

mai mult, acesti bani au distrus mediul de concurenta si de performanta prin inducerea acestei iluzii in randul maselor largi ca nu mai e nevoie sa muncim, sa tragem, noi suntem smecheri, luam bani imprumut, ca tot sunt pe gratis, ii bagam in imobiliare si ne-am imbogatit. ii lasam pe fraieri sa invete, sa studieze, sa munceasca din greu, sa se perfectioneze, sa inventeze, sa faca cercetare. noi, cei alesi, suntem smecheri, ne dam in mertzane , investim in imobiliare si ne imbogatim.

astfel un individ capitalist performant, capabil, adevarat motor al economiei s-a vazut pus in aceeasi oala cu un coate goale care n-a facut nimic in viata lui, care nu a relaizat nimic, dar a luat credit i-a bagat intr-o casa si s-a trezit om bogat peste noapte. e un fel de caricatura socialism-comunism, cand nu mai conteaza daca si cat muncesti, tot ce conta era daca ai jucat sa nu la ruleta sau caritasul imobiliar.
“

Uf… A trecut si weekendul asta.. Noroc ca saptamina asta lucrez de acasa ;) si uite ca abia acum am avut timp sa scriu ce am facut weekendul trecut.

Vineri

Vineri seara am iesit la un restaurant Italian in Kirkland. Kirkland e un orasel foarte cochet la vreo 20 de minute de condus de Mill Creek. Are o plaja la Washington Lake si un downtown destul de european, cu multe restaurante si baruri. Am auzit ca vara este foarte frumos pe faleza unde se string foarte multi tineri.. uni pe role, altii la plimbare, altii cu iahtul personal, dupa posibilitati. Fiind o zona de lacuri care au legatura cu oceanul, foarte multi au barci pe aici. Am vazut niste yahturi de imi vine sa-mi pun unul pe lista de vise… de la 500.000 de dolari in sus poti sa incepi sa te gindesti…. dar la banii astia poti sa te gindesti sa-ti iei o casa in Caraibe… dar despre asta mai incolo.

Asadar restaurantul la care am fost se numeste Olive Garden. Meniul e aici. Eu am comandat un Tour of Italy si Geo o salata Cesar. La desert am mincat cea mai buna prajitura cu dovleac.. Nu seamana deloc cu ce facea mama acasa… E extraordinara.. Pumpkin Cheesecake. Yammy!!! Nu au focacia asa cum o stim noi din Romania, in schimb au Peroni. Portiile sunt foarte mari asa ca din Tour of Italy am luat jumatate acasa.

Dupa am dat o tura prin Kirkland, la waterfront dar deoarece vintul se intetise am plecat spre casa unde am bagat direct somn.

Simbata

Simbata am iesit putin pe la Mall cu gindul sa-si cumpere Geo o bluzitza pentru discoteca. Aranjasem cu o prietena de a ei, Julia, sa mergem intr-o discoteca in Seattle. Julia e tipa care ne-a iesit in cale atunci cind am inchiriat apartamentul, ea ne-a facut actele. Lucreaza aici la complexul de apartamente si, si ea ca si noi locuieste aici. E din Rusia dar sta aici de 7 ani. Are 27 de ani. (o sa punem si poze ;)). Tocmai ce si-a facut un nou prieten, Vitalie, care coincidenta vorbeste romaneste fiind de loc din Chisinau. Asadar am iesit cu Julia si Vitalie in Club Contour. Muzica ruseasca, de discoteca, atmostera misto, foarte multi rusi si ucrainieni.. Daca a fost cineva in barul de rusi de pe Magheru stie care e atmosfera. Am dansat, baut si … hate to say it but…. am fumat si citeva tigari .. dupa ceva timp am schimbat clubul si am fost la unul american. Muzica hip hopp si R&B. Am stat doar pina pe la unu jumate si am plecat catre casa unde am ajuns in jur de 2.

Sper sa pun in curind si poze!

Duminica

Am fost destul de sifonati dupa noaptea nedormita asa ca am stat toata dimineatza si ceve din dupa amiaza in casa. Am vazut un film, Michael Clayton si o gramada de emisiuni despre case. Au astia niste case pe aici foarte frumoase si destul de ieftine.

De exemplu, ziceam mai sus de casa in Caraibe – in St Martin. Am vazut o emisiune cu un cuplu din New Jersey care vroia sa se mute in Caraibe. Si-au ales in final o casa noua cu 3 dormitoare, living, bucatarie etc… si piscina si ocean view la numai .. atentie 440.000 de dolari – adica vreo 350.000 de euro. Bonus: nu se platesc taxe pe proprietate. Alte case: prin Cincinatii case mari la vreo 200.000 de dolari in apropiere de downtown. In fine, am stat la TV pina pe la 12 noaptea dupa care la somn.

That’s was it.. O noua saptamina a inceput. Joi si Vineri e Thanks Giving – cea mai mare sarbatoare la americani!

Asta seara am fost p-afara. Avem un birt aproape de noi ii zice Azul. Berea e cam 5 dolari si la happy hour poti sa manici un aperitiv cu 5 dolari. Am iesit afara astazi pentru ca asa cum probabil stiti vinerea lucrez de acasa. Bonus. Saptamina viitoare fiind Thanksgiving joi si vineri nu se lucreaza. Deoarece nu are rost sa mergi la client doar 3 zile s-a luat decizia ca vom lucra de acasa. Asa ca de azi sunt neoficial intr-o vacanta (oficial lucrez de acasa) pina pe 1 decembrie. ;) . Si sa-mi mai zica cineva ca americanii se spetec cu munca ;).

Lasa ca si voi o sa aveti 1 decembrie liber, nu?

Azi am vazut Mongol in HD de pe blu-ray. Interesant film, regizorul fiind un rus, Sergei Bodrov.

Mi-au placut peisajele dar si povestea ce reda viata lui Gingis Khan. Cred ca mi-ar placea sa merg putin prin Mongolia.

Am incercat sa vad Sopranos, am luat primul sezon dar nu prea m-a prins asa ca l-am dus inapoi.

Nu imi aduc aminte daca am mai scris despre modul in care vedem filme. Avem abonament la Netflix, e vreo 15 dolari pe luna si poti sa inchiriezi cite DVDuri sau Blue Rayuri vrei. De fapt iti faci o lista de filme si ei ti le trimit prin posta pe primele doua. Apoi le trimiti inapoi si ei ti le trimit pe urmatoarele din lista. Si tot asa. Important e sa-ti actualizezi lista cu ce filme vrei sa vezi si ei ti le trimtit. A existat si in Bucuresti un astfel de serviciu, Videomax se numea. Tin minte ca era cam 10 lei / DVD si avea si optiune de nelimitate. Din pacate romanasii nostri nu sunt obisnuiti sa plateasca pentru astfel de servicii asa ca a dat faliment acum citeva luni. Pacat!

Ieri dupa ce am umblat prin oras si apoi am facut un semi-shoping la un outlet (asteptam reducerile de Thanksgiving ;)) am mers la cumparaturi. Cum de dimineatza am vazut o emisiune (Pressure Cook) unde tipul a gatit ton la gratar cu orez mi s-a facut pofta, asa ca am cumparat ton, orez prefiert (de la Uncle Bens) si un o cutie cu rosii taiate cubulete cu multe condimente si usturoi. Am asezonat si cu un Chardoney 2006 facut in Australia de Sud (doar 10 dolari / sticla) si am purces spre casa. A iesit o bunatate de cina in doar 15 minute (pentru ca tonul era putin inghetat).

Pestele:

De la Diverse

Produsul finit:

De la Diverse

Eu fericit:

De la Diverse

yammy!
P.S. A mai ramas ceva ton pentru ca am cumparat ca disperatu 2 caserole (de imi era foame) asa ca o sa mai repet reteta maine!

Munca si vise… trei cuvinte … de fapt doar doua, si-ul nu se pune.
Munca si vise… oare e de ajuns?
pentru mine cred ca e… nu mai visez de mult noapte…
dar totusi visez ziua… dupa ce muncesc bineinteles;
de fapt am visat si visez, inainte sa muncesc bineinteles.
de cind ma stiu baiet la mama, vise mi-am indeplinit..
am citit tom sawyer in vacanta de vara in timp de ai mei prieteni jucau fotbal in fata casei mele… mi-am indeplinit un vis, vroiam ca tom si becky sa iasa din pestera .. sa iasa la lumina.. am iesit victoris din casa dupa ce am terminat cartea si prieteni care ma asteptau m-au luat in biza.. ce faci ma, ai dormit? nu le-am raspuns…
am muncit si am visat… sau mai mult am visat…
m-am jucat si am muncit… imi aduc aminte ca atunci cind mergeam la rude undeva in arges imi luam cartea de pascal dupa mine… nu aveam inca PC dar ma si visam in spatele tastaturii, muncind de zor la un program in pascal.. erau doua carti groase, albastre… cred ca eram in a 9-a… a 9-a I … de la informatica.. sau poate a zecea… cind am avut prima gagica… la care visam dintr-a noua…si am tot muncit… si visul s-a indeplinit.. intr-o primavara, s-a gindit ea ca ce baiat dragut sunt.. ea care era vedeta, eu care doar eram….. n-a durat mult dar s-a indeplinit.. si am inceput sa cred din ce in ce mai mult in vise… asa am mai visat si la altele…. fete si lucruri, si lucruri si fete… si ce sa vezi.. minunea se intimpla… mai mereu.. visam si visam si apoi se intimpla, la inceput fara sa fac nimic dar apoi incercind sa preiau initiativa.. asa a venit primul meu PC, trupa de rock, am intrat la facultate, m-am angajat, am plecat afara (prima oara direct pina in Elvetia), m-am facut sapist, iar am plecat afara (in UK), am inceput sa ma visez un bun sapist, si s-a intimplat, am visat sa lucrez afara s-a intimplat; am revenit in tara; am stat …. s-a intimplat; de mult de cind eram mic am visat sa traiesc intr-o lume frumoasa.

azi mi s-a indeplinit acest vis.. am fost in Seattle Arboretum, un parc senzational in care imaginile si mirosul se impletesc miraculos… mi-am simtit parul crescind fara sa-l ating, mi-am simtit nasul intepat ce cele mai parfumate mirosuri ale naturii… m-am afundat intr-un covor de frunze de artar pe o peluza de un verde perfect admirind niste brazi uriasi… asta n-am visat-o dar s-a indeplinit.. apoi am fost in port unde am vazut iahturi.. mari si scumpe… mai scumpe decit o casa…. dar am inceput sa visez, visul meu cel mai important.. si maine am sa muncesc.. sa-l indeplinesc… oare se va indeplini? cu siguranta ca da, mai ales ca e doar un vis!

poze din seattle arboretum.
 

Simbata ne-am dus prin Seattle. Mai intai in Queen Anne, un cartier rezidential super unde stau bogatanii din Seattle; cea mai ieftina casa pe acolo e peste 600 – 700 de mii de dolari. De cite ori merg intr-o zona rezidentiala de case de aici zici ca sunt intr-un parc imens. Casele nu au garduri iar soselele zici ca sunt niste alei ale parcului. Bineinteles multi copaci si peluze verzi verzi verzi. Abia astept sa vina primavara sa vad cum va fi.

Dupa aceea am mers in Farmers Market in downtown Seattle, un loc spectaculos. De acolo am mers putin pe jos prin downtown. Avind deschidere la ocean, unele strazi de linga ocean mi-au adus aminte de Bank Side din Londra. Am mincat intr-un restaurant unde s-a filmat o scena din Sleepless in Seattle cu Meg Ryan si Tom Hanks. Apoi am mai colindat putin prin downtown. Vremea a fost superba, soara si nici un strop de ploaie. L-a fel mi s-a intimplat si in Londra. Atit de ploioasa Londra si-a oprit pompele atunci cind am fost eu acolo… E oare cineva acolo sus care ma iubeste? Bineinteles.

Poze aici.

Am aplicat pentru loteria vizelor 2010. Daca ma extrag baietii imi dau automat green-card, adica drept de sedere si de munca nemilitat in SUA. Practic esti ca si cetatean american doar ca nu ai drept de vot.

Procesul de aplicare e simplu. Iti faci o poza cu o camera digitala, poza trebuie sa repecte citeva standarde pe care le poti citi aici: http://www.dvlottery.state.gov/  (sa aiba 600 pixeli x 600 pixeli si nu mai mult de 240 KB ).

Apoi o validezi aici: http://www.dvlottery.state.gov/photo.aspx

Daca iti spune ca e ok poti sa incepi completarea formularului de viza: http://www.dvlottery.state.gov/application.aspx . Atentie au ceva probleme cu FireFoxul asa ca mai bine incercati din Internet Explorer. Pe formular trebuie completate numele, data nasterii, locul nasterii, tara de eligibilitate (Romania). Daca sunteti casatoriti pot aplica ambii soti astel aveti doua sanse. E simplu si nu ai ce pierde! Aplicati si voi!!!

Tara arde dar io tot ma vopsesc

Caraibe 2 – continuare